quakeră

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din quaker.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
quakeră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ quakeră quakere
Articulat quakera quakerele
Genitiv-Dativ quakerei quakerelor
Vocativ quakero quakerelor
  1. (religie) membră a unei secte protestante pacifiste și austere întemeiate în sec. XVII și răspândite în Anglia și în S.U.A.


Traduceri

Referințe