membră

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din membru.

Pronunție

  • AFI: /'mem.brə/


Substantiv


Declinarea substantivului
membră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ membră membre
Articulat membra membrele
Genitiv-Dativ membrei membrelor
Vocativ membro membrelor
  1. persoană care face parte dintr-o colectivitate (organizată); fiecare dintre persoanele sau unitățile care fac parte dintr-o grupare sau o organizație socială, politică etc., considerată în raport cu acestea.


Traduceri

Referințe