Sari la conținut

răgăduire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din răgădui.

Pronunție

  • AFI: /rə.gə.du'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
răgăduire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răgăduire răgăduiri
Articulat răgăduirea răgăduirile
Genitiv-Dativ răgăduirii răgăduirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a răgădui și rezultatul ei.


Traduceri