rănit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) răni.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
rănit
Singular Plural
Masculin rănit răniți
Feminin rănită rănite
Neutru rănit rănite
  1. (adesea substantivat) care a căpătat o rană, o leziune.
  2. (fig.) jignit, ofensat.


Traduceri

Anagrame

Referințe