răpăluire
Etimologie
Din răpălui.
Pronunție
- AFI: /rə.pə.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului răpăluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răpăluire | răpăluiri |
| Articulat | răpăluirea | răpăluirile |
| Genitiv-Dativ | răpăluirii | răpăluirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a răpălui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri