răscoală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) răscula. Confer slavă (veche) rasckolaschismă, despărțire”.

Pronunție

  • AFI: /rəs'ko̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
răscoală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răscoală răscoale
Articulat răscoala răscoalele
Genitiv-Dativ răscoalei răscoalelor
Vocativ răscoală răscoalelor
  1. răzvrătire spontană și neorganizată a țărănimii oprimate; revoltă, răzmeriță.
  2. (fig.) protest.
  3. (fig.) zarvă, agitație.


Traduceri

Referințe