răstălmăcire
română
Etimologie
Din răstălmăci.
Pronunție
- AFI: /rəs.təl.mə'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului răstălmăcire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răstălmăcire | răstălmăciri |
| Articulat | răstălmăcirea | răstălmăcirile |
| Genitiv-Dativ | răstălmăcirii | răstălmăcirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a răstălmăci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri