De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din răsuci.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
răsucire
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
răsucire
|
răsuciri
|
| Articulat
|
răsucirea
|
răsucirile
|
| Genitiv-Dativ
|
răsucirii
|
răsucirilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a răsuci și rezultatul ei.
Traduceri
