răzăluire
română
Etimologie
Din răzălui.
Pronunție
- AFI: /rə.zə.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului răzăluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răzăluire | răzăluiri |
| Articulat | răzăluirea | răzăluirile |
| Genitiv-Dativ | răzăluirii | răzăluirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a răzălui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri