rabotaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză rabotage.

Pronunție

  • AFI: /ra.bo'taʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
rabotaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rabotaj rabotaje
Articulat rabotajul rabotajele
Genitiv-Dativ rabotajului rabotajelor
Vocativ rabotajule rabotajelor
  1. rabotare.


Traduceri

Referințe