radiotelefonie
română
Etimologie
Din franceză radiotéléphonie.
Pronunție
- AFI: /ra.di.o.te.le'fo.ni.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului radiotelefonie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | radiotelefonie | invariabil |
| Articulat | radiotelefonia | invariabil |
| Genitiv-Dativ | radiotelefoniei | invariabil |
| Vocativ | radiotelefonie | invariabil |
- sistem de comunicație telefonică radioelectrică, în ambele sensuri, cu ajutorul a două posturi de radioemisiune și a două posturi de radiorecepție.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online