reînșurubare
română
Etimologie
Din reînșuruba.
Pronunție
- AFI: /re.ɨn.ʃu.ru'ba.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reînșurubare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reînșurubare | reînșurubări |
| Articulat | reînșurubarea | reînșurubările |
| Genitiv-Dativ | reînșurubării | reînșurubărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reînșuruba și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri