reîncarnare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din reîncarna.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn.kar'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reîncarnare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reîncarnare reîncarnări
Articulat reîncarnarea reîncarnările
Genitiv-Dativ reîncarnării reîncarnărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reîncarna și rezultatul ei.


Traduceri