reîncarnare
română
Etimologie
Din reîncarna.
Pronunție
- AFI: /re.ɨn.kar'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reîncarnare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reîncarnare | reîncarnări |
| Articulat | reîncarnarea | reîncarnările |
| Genitiv-Dativ | reîncarnării | reîncarnărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reîncarna și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri