reînsufleți

română

Etimologie

Din re- + a însufleți.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.su.fleˈʦi/

Verb

Conjugarea verbului (se) reînsufleți
Infinitiv	a (se) reînsufleți
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) reînsuflețesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) reînsuflețească
Participiu	reînsuflețit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) a (se) însufleți din nou, a prinde sau a face să prindă din nou viață.

Cuvinte derivate

• reînsuflețire

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online