reîntregire
română
Etimologie
Din reîntregi.
Pronunție
- AFI: /re.ɨn.tre'ʤi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reîntregire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reîntregire | reîntregiri |
| Articulat | reîntregirea | reîntregirile |
| Genitiv-Dativ | reîntregirii | reîntregirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reîntregi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri