Sari la conținut

reînviorare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din reînviora.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn.vi.o'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reînviorare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reînviorare reînviorări
Articulat reînviorarea reînviorările
Genitiv-Dativ reînviorării reînviorărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reînviora și rezultatul ei.


Traduceri