reamenajare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din reamenaja.

Pronunție

  • AFI: /re.a.me.na'ʒa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reamenajare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reamenajare reamenajări
Articulat reamenajarea reamenajările
Genitiv-Dativ reamenajării reamenajărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reamenaja și rezultatul ei.


Traduceri