reapărea

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din re- + a apărea. Confer franceză réapparaître.

Pronunție

  • AFI: /re.a.pə're̯a/


Verb


Conjugarea verbului
reapărea
Infinitiv a reapărea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reapar
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reapară
Participiu reapărut
Conjugare II
  1. (v.intranz.) a apărea din nou.


Traduceri

Anagrame

Referințe