De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din rearma.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
rearmare
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
rearmare
|
rearmări
|
| Articulat
|
rearmarea
|
rearmările
|
| Genitiv-Dativ
|
rearmării
|
rearmărilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a rearma și rezultatul ei.
Traduceri
