rebatere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din rebate.

Pronunție

  • AFI: /re'ba.te.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
rebatere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rebatere rebateri
Articulat rebaterea rebaterile
Genitiv-Dativ rebaterii rebaterilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a rebate și rezultatul ei.


Traduceri