rebotezare
română
Etimologie
Din reboteza.
Pronunție
- AFI: /re.bo.te'za.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rebotezare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rebotezare | rebotezări |
| Articulat | rebotezarea | rebotezările |
| Genitiv-Dativ | rebotezării | rebotezărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reboteza și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri