De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din germană Reck.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
rec
|
| n.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
rec
|
recuri
|
| Articulat
|
recul
|
recurile
|
| Genitiv-Dativ
|
recului
|
recurilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- bară fixă pe care se fac exerciții de gimnastică.
Traduceri
