rec

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din germană Reck.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
rec
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rec recuri
Articulat recul recurile
Genitiv-Dativ recului recurilor
Vocativ ' '
  1. bară fixă pe care se fac exerciții de gimnastică.


Traduceri