recicla

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză recycler.

Pronunție

  • AFI: /re.ʧi'kla/


Verb


Conjugarea verbului
recicla
Infinitiv a recicla
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reciclez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să recicleze
Participiu reciclat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a prelucra anumite deșeuri în vederea refolosirii lor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe