recompartimentare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din recompartimenta.

Pronunție

  • AFI: /re.kom.par.ti.men'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
recompartimentare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ recompartimentare recompartimentări
Articulat recompartimentarea recompartimentările
Genitiv-Dativ recompartimentării recompartimentărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a recompartimenta și rezultatul ei.


Traduceri