redhibițiune

română

Etimologie

Din latină redhibitio, redhibitionis, franceză rédhibition.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului redhibițiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	redhibițiune	redhibițiuni
Articulat	redhibițiunea	redhibițiunile
Genitiv-Dativ	redhibițiunii	redhibițiunilor
Vocativ	redhibițiune	redhibițiunilor

1. (jur.) anulare a unei vânzări când actul vânzării are un viciu.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online