rediscutare
română
Etimologie
Din rediscuta.
Pronunție
- AFI: /re.dis.ku'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rediscutare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rediscutare | rediscutări |
| Articulat | rediscutarea | rediscutările |
| Genitiv-Dativ | rediscutării | rediscutărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rediscuta și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri