reescont
română
Etimologie
Din franceză réescompte.
Pronunție
- AFI: /re.es'kont/
Substantiv
| Declinarea substantivului reescont | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reescont | reesconturi |
| Articulat | reescontul | reesconturile |
| Genitiv-Dativ | reescontului | reesconturilor |
| Vocativ | ' | ' |
- operație prin care banca centrală a unei țări cumpără de la o bancă comercială cambii scontate anterior de la aceeași bancă.
Traduceri
Traduceri