refecătură
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /re.fe.kə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului refecătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | refecătură | refecături |
| Articulat | refecătura | refecăturile |
| Genitiv-Dativ | refecăturii | refecăturilor |
| Vocativ | refecătură | refecăturilor |
- (pop.) refec.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online