refectoriu

română

Variante

• refector

Etimologie

Din franceză réfectoire < latină refectorium.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului refectoriu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	refectoriu	refectorii
Articulat	refectoriul	refectoriile
Genitiv-Dativ	refectoriului	refectoriilor
Vocativ	refectoriule	refectoriilor

1. (rar) sală de mâncare într-un internat, într-o mănăstire etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online