refierbe

română

Etimologie

Din re- + a fierbe.

Pronunție

• AFI: /reˈfjer.be/

Verb

Conjugarea verbului refierbe
Infinitiv	a refierbe
Indicativ prezent pers. 1 sg.	refierb
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să refiarbă
Participiu	refiert
Conjugare	III

1. (v.tranz.) a fierbe ceva din nou.

Cuvinte derivate

• refierbător

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online