registratură
română
Etimologie
Din germană Registratur.
Pronunție
- AFI: /re.ʤis.tra'tu.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului registratură | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | registratură | registraturi |
Articulat | registratura | registraturile |
Genitiv-Dativ | registraturii | registraturilor |
Vocativ | ' | ' |
- serviciu de înregistrare dintr-o instituție sau dintr-o în-treprindere.
- local în care se află acest serviciu.
Traduceri
Traduceri