reglor
română
Etimologie
Din franceză régleur.
Pronunție
- AFI: /re'glor/
Substantiv
| Declinarea substantivului reglor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reglor | reglori |
| Articulat | reglorul | reglorii |
| Genitiv-Dativ | reglorului | reglorilor |
| Vocativ | ' | ' |
- muncitor specializat în reglarea unor sisteme tehnice.
Traduceri
Traduceri