Sari la conținut

regurgita

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză régurgiter.

Pronunție

  • AFI: /re.ɡur.ʤiˈta/


Verb


Conjugarea verbului
regurgita
Infinitiv a regurgita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
regurgitez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să regurgiteze
Participiu regurgitat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a-i veni cuiva alimentele în gură prin regurgitație.


Traduceri

Referințe