regurgita
română
Etimologie
Din franceză régurgiter.
Pronunție
- AFI: /re.ɡur.ʤiˈta/
Verb
| Conjugarea verbului regurgita | |
| Infinitiv | a regurgita |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
regurgitez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să regurgiteze |
| Participiu | regurgitat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a-i veni cuiva alimentele în gură prin regurgitație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online