reificare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din reifica.

Pronunție

  • AFI: /re.i.fi'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reificare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reificare reificări
Articulat reificarea reificările
Genitiv-Dativ reificării reificărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reifica și rezultatul ei.


Traduceri