reinstaurare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din reinstaura.

Pronunție

  • AFI: /re.in.sta.u'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reinstaurare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reinstaurare reinstaurări
Articulat reinstaurarea reinstaurările
Genitiv-Dativ reinstaurării reinstaurărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reinstaura și rezultatul ei.


Traduceri