rejet
Etimologie
Din franceză rejet.
Pronunție
- AFI: /re'ʒet/
Substantiv
| Declinarea substantivului rejet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rejet | rejeturi |
| Articulat | rejetul | rejeturile |
| Genitiv-Dativ | rejetului | rejeturilor |
| Vocativ | rejetule | rejeturilor |
- (livr.) respingere.
- (geol.) denivelare produsă de o falie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online