rejudecare
română
Etimologie
Din rejudeca.
Pronunție
- AFI: /re.ʒu.de'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rejudecare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rejudecare | rejudecări |
| Articulat | rejudecarea | rejudecările |
| Genitiv-Dativ | rejudecării | rejudecărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rejudeca și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri