remanență

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză rémanence.

Pronunție

  • AFI: /re.ma'nen.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
remanență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ remanență remanențe
Articulat remanența remanențele
Genitiv-Dativ remanenței remanențelor
Vocativ remanență remanențelor


Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe