renitență
română
Etimologie
Din franceză rénitence.
Pronunție
- AFI: /re.ni'ten.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului renitență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | renitență | renitențe |
| Articulat | renitența | renitențele |
| Genitiv-Dativ | renitenței | renitențelor |
| Vocativ | renitență | renitențelor |
- (med.) rezistență la apăsare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online