reordonanța

română

Etimologie

Din franceză réordonnancer.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului reordonanța
Infinitiv	a reordonanța
Indicativ prezent pers. 1 sg.	reordonanțez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să reordonanțeze
Participiu	reordonanțat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a ordonanța din nou.

Cuvinte derivate

• reordonanțare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online