reordonanțare
română
Etimologie
Din reordonanța.
Pronunție
- AFI: /re.or.do.nan'ʦa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reordonanțare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reordonanțare | reordonanțări |
| Articulat | reordonanțarea | reordonanțările |
| Genitiv-Dativ | reordonanțării | reordonanțărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reordonanța și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri