resac
română
Etimologie
Din franceză ressac.
Pronunție
- AFI: /re'sak/
Substantiv
| Declinarea substantivului resac | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | resac | resacuri |
| Articulat | resacul | resacurile |
| Genitiv-Dativ | resacului | resacurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- întoarcere violentă a valurilor după ce se izbesc de un obstacol.
- val produs de acest fenomen.
Traduceri
Traduceri