resetare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din reseta.

Pronunție

  • AFI: /re.se'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
resetare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ resetare resetări
Articulat resetarea resetările
Genitiv-Dativ resetării resetărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reseta și rezultatul ei.


Traduceri