restrângere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din restrânge.

Pronunție

  • AFI: /re'strɨn.ʤe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
restrângere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ restrângere restrângeri
Articulat restrângerea restrângerile
Genitiv-Dativ restrângerii restrângerilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a restrânge și rezultatul ei.


Traduceri