Sari la conținut

retălmăcire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din retălmăci.

Pronunție

  • AFI: /re.təl.mə'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
retălmăcire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ retălmăcire retălmăciri
Articulat retălmăcirea retălmăcirile
Genitiv-Dativ retălmăcirii retălmăcirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a retălmăci și rezultatul ei.


Traduceri