reticulită
Etimologie
Din franceză réticulite.
Pronunție
- AFI: /re.ti.ku'li.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului reticulită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reticulită | reticulite |
| Articulat | reticulita | reticulitele |
| Genitiv-Dativ | reticulitei | reticulitelor |
| Vocativ | reticulită | reticulitelor |
- (med.) inflamație a țesutului reticular.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online