reumă
Etimologie
Din germană Rheuma, maghiară reuma < latină rheuma.
Pronunție
- AFI: /reˈu.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului reumă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reumă | reume |
| Articulat | reuma | reumele |
| Genitiv-Dativ | reumei | reumelor |
| Vocativ | reumă | reumelor |
- (rar) reumatism.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online