rezită
română
Etimologie
Din franceză résite.
Pronunție
- AFI: /re'zi.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rezită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rezită | rezite |
| Articulat | rezita | rezitele |
| Genitiv-Dativ | rezitei | rezitelor |
| Vocativ | ' | ' |
- rășină sintetică, obținută prin condensarea la cald a fenolului cu formaldehida, având diferite întrebuințări (la fabricarea izolatoarelor electrice, a unor obiecte de uz casnic etc.).
Traduceri
Traduceri