rezonator

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză résonateur.

Pronunție

  • AFI: /re.zo.na'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
rezonator
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rezonator rezonatoare
Articulat rezonatorul rezonatoarele
Genitiv-Dativ rezonatorului rezonatoarelor
Vocativ ' '
  1. aparat sau dispozitiv care poate produce fenomenul de rezonanță.
  2. cavitate anatomică în care se articulează sunetele vorbirii.


Traduceri