riț

română

Din germană Ritz.

Declinarea substantivului riț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	riț	rițuri
Articulat	rițul	rițurile
Genitiv-Dativ	rițului	rițurilor
Vocativ	'	'

adâncitură liniară care se face pe o foaie de carton pentru a putea fi ușor îndoită.